- terţínã
- s. f., g.-d. art. terţínei; pl. terţíne
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
terţină — TERŢÍNĂ, terţine, s.f. Poezie în formă fixă, alcătuită din strofe de trei versuri, dintre care al doilea rimează cu primul şi cu al treilea din strofa următoare; terţet (2). ♦ Strofă dintr o astfel de poezie. – Din it. terzina. Trimis de ana… … Dicționar Român
terţet — TERŢÉT, terţete, s.n. 1. Ansamblu compus din trei voci sau din trei instrumente care execută împreună o bucată muzicală scrisă pentru un astfel de ansamblu; trio. 2. Terţină. – Din it. terzetto. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
terzet — TERZÉT s. n. 1. formaţie muzicală din trei interpreţi. ♢ piesă muzicală scrisă pentru o astfel de formaţie. 2. strofă formată din trei versuri; terţină. 3. linia de atac, alcătuită din trei jucători, a unei echipe de hochei pe gheaţă. (< it.… … Dicționar Român
terţă — TÉRŢĂ, terţe, s.f. (muz.) Intervalul dintre două sunete ale gamei, la distanţa de trei trepte. – Din it. terza. Trimis de ana zecheru, 25.06.2004. Sursa: DEX 98 térţă (muz.) s. f., g. d. art. térţei; pl. térţe … Dicționar Român